Despre religia in scoala

Pe scurt cred ca BOR a fortat un pic lucrurile si nu le-a lasat sa evolueze in mod normal.
Nu ne facem copii mai bisericosi sau mai credoinciosi daca le impunem niste manuale sau ii fortam sa asimileze notiuni pe care nu sunt pregatiti sa le inteleaga iar ca parinti daca tinem la acesta problema , trebuie sa ne luam asupra-ne obligatia de a face sau a repara ceea ce face sau strica anomaliile sistemului de invatamant.
Indiferent de cult , indiferent de performanta predarii religiei in scoala, niciodata copilul nu va veni de la scoala cu clarificari si certitudini de dogma.
Tocmai de asta e nevoie sa ne obisnuim copii cu deschidere si aplecarea spre comunicare si sa nu le refuzam intrebarile sau incertitudinile atunci cand destul de frecvent ni le manifesta iar acest lucru nu-l poate face manualul de religie..
Problema religiei in scoala devine chiar o problema pentru copii cu parinti care ei insisi nu inteleg sau nu respecta ritul religios de care apartin si se asteapta ca scoala sa-i suplineasca si aici e catastrofa.
Indiferent daca pe peretele clasei e crucea crestina , tabloul lui ceausescu sau steaua lui David .. in fata unui copil acestea sunt niste conventii care nici nu le pun macar o problema de logica de justificare… mai mult parintii sau profesorii le explica cu argumente gandite si judecate de mintea lor nu a copiilor.
Ca sa fiu mai bine inteles, spun ca nici eu si nici fiica mea , acum om matur, nu am avut manuale de religie si am parcurs procesul de pregatire primara in perioada cand ti se sufla la ureche ca trebuie sa fii ateu obligatoriu , si tin sa va spun ca suntem ortodoxi cu respect pentru credinta noastra si a celor din jur si nu ne permitem sa judecam in alb si negru raportul celui de langa noi cu divinitatea . Deci pentru parintii care tremura pentru optiunea data spun sa stea linistiti si sa asculte intrebarile acasa ale copilului si sa aiba rabdare cu el … atat.
Mai greu  de explicat unui copil din ciclul primar sunt notiunile moralitatii extreme discutabile bagate siluit de dragul drepturilor omului in reguli de normalitate. Cine poate explica unui copil casatoria a doi homosexuali ??? aia e problema poate mai degraba decat daca Darvin a avut sau nu dreptate. Aici e cainele ingropat iar toti “nu aud si nu vad nimic” ca asa ne spun europenii si nu putem sa avem si o parere contra…
Un copil pana la 10 ani are un sistem de formalizare a realitatii care se raporteaza la foarte putine caramizi informationale si daca nu e sustinut , nu intotdeauna reuseste sa-si construiasca sistemul lui de a intelege realitatea si de aici devin dificile toate cele si poate chiar sa-si construiasca un fals sistem de perceptie chiar a valorilor .
Sa ma explic: Eu am fost crescut acasa , cu mersul la biserica , mai rar dar obligatoriu la sarbatorile crestine ortodoxe importante, momente in care ma fascina atmosfera si ritualurile atat de serioase ale slujbelor religioase precum si atitudinile smerite ale celor ce participau.
Nu puteam decat sa fac si eu similar si am in memorie inca picturile bizantine de pe plafonul bisericii din satul meu precum si sonoritatea si ecoul cantarilor bisercesti de atunci.
Cand aveam vreo 6-7 ani am mers cu tata la Bucuresti si la coborarea in Gara de Nord, am auzit vorbindu-se din tavan cu ecou .
Tin minte ca privind in sus, rationamentul meu cu ceea ce stiam eu atunci a fost ca de sus imi vorbea Doamne Doamne prin vitraliile colorate ale garii asimilate de mine cu picturile bisericesti ce le stiam. Desi tata mi-a explicat de mai multe ori realitatea , cu greu am reusit sa o desprind de scenariul construit de mintea mea si cu lipsa de modestie va asigur ca nu am fost un copil tampit…
Deci ce zic eu … ca parinti lucrati cu mintea copiilor vostri cu cea mai mare finete si rabdare de care puteti da dovada si nu va asteptati ca cineva sa faca asta in locul vostru pentru ca acel cineva nu exista ,exista numai paleative :manuale, profesor, colegi, prieteni , carti iar daca reusiti sa va faceti copilul autodidact va puteti considera un parinte fericit.